În calitate de entitate juridica independentă din punct de vedere analitic si operațional,  reprezentăm o alternativă pentru companiile industriale și agricole, instituțiile de stat, mediul academic, organizațiile nonguvernamentale, societatea civilă, persoane fizice.

• Furnizarea serviciilor de laborator la un nivel superior al acurateței și exactității în conformitate cu cerințele standardului SM EN ISO/IEC 17025:2018, documentele normative de analiză/standarde naționale si internaționale, asigurarea imparțialității, independenței și integrității personalului de laborator, inclusiv excluderea oricărei influențe exterioare asupra rezultatelor investigațiilor este preocuparea noastră fundamentală;
• Suntem dispuși sa colaborăm și să oferim servicii independente, care vor permite sa reduceți riscurile, să fluidizați procesele, să desfășurați activitatea in mod sustenabil, scopul final fiind ocrotirea mediului și sănătății populației;
• Combinația unica de analize fizico-chimice pentru o gamă largă de parametri ai calității apei împreună cu serviciile de consultanță pe care le oferim, vă creează posibilitatea monitorizării calității apelor de suprafață pentru piscicultură, irigare, menținerea echilibrului ecologic, monitorizării apelor uzate deversate in emisar sau sisteme de canalizare, vă poate ajuta sa înțelegeți si să respectați legislația de mediu.

Respectarea Legislației de Mediu
GESTIONAREA, PROTECŢIA ŞI FOLOSINŢA EFICIENTĂ A APELOR DE SUPRAFAŢĂ ŞI A APELOR SUBTERANE

• LEGEA APELOR 272 din 23.12.2011
• articolul 4. regimul proprietăţii în domeniul apei

(1) apa reprezintă o resursă naturală regenerabilă, vulnerabilă şi limitată, un element indispensabil pentru viață şi societate, un factor determinant în menţinerea echilibrului ecologic, o materie primă pentru activităţi productive, o sursă de energie şi o cale de transport.

(2) apa nu este un produs comercial oarecare, ci un patrimoniu natural, care trebuie protejat, tratat şi apărat ca atare.

(3) apa face parte din domeniul public al statului.

• articolul 34. interzicerea poluării apelor

(1) deversarea, introducerea de poluanţi într-un corp de apă de suprafaţă, într-un corp de apă subterană, în terenurile fondului de apă sau în terenurile din care este posibilă scurgerea într-un corp de apă de suprafaţă sau într-un corp de pă subterană sânt interzise, cu excepţia cazurilor în care se efectuează  în conformitate cu condiţiile de deversare a apei uzate prevăzute în autorizaţia de mediu pentru folosinţa  specială a apei.

Respectarea Legislației de Mediu
GESTIONAREA, PROTECŢIA ŞI FOLOSINŢA EFICIENTĂ A APELOR DE SUPRAFAŢĂ ŞI A APELOR SUBTERANE

autorizație de mediu pentru folosinţa specială a apei – document eliberat de instituția subordonată organului central al administrației publice în domeniul mediului, al cărei titular are dreptul la folosinţa specială a apei în anumite condiţii.

Reprezintă documentul care atestă dreptul de folosință a apelor pentru urmatoarele activități:

a) captarea apei din susrsele de apă de suprafaţă şi din cele subterane pentru alimentarea cu apă destinată consumului uman;

b) captarea şi folosinţa apei din sursele de apă de suprafaţă şi din cele subterane în scopuri tehnice şi industriale, inclusiv la prelucrarea produselor alimentare şi în agroindustrie;

c) captarea şi folosinţa apei din diferite surse pentru irigare;

d) folosinţa apei în acvacultură şi piscicultură;

e) deversarea apelor epurate;

f) utilizarea apei pentru generarea de energie hidro-electrică;

g) exploatarea de pontoane, debarcadere şi de alte structuri hidraulice pe terenul fondului de apă;

h) dezvoltarea şi exploatarea comercială a plajelor şi a zonelor de agrement.

Respectarea Legislației de Mediu
PROTECȚIA RESURSELOR FUNCIARE

• Codul funciar 828 din 25.12.1990
• articolul 29.obligaţiile deţinătorilor de terenuri

Deţinătorii de terenuri sînt obligaţi:

• să folosească terenurile în conformitate cu destinaţia lor;
• să respecte, conform recomandărilor agrotehnice, condiţiile de exploatare a terenurilor, structura asolamentelor, să nu admită folosirea abuzivă a îngrăşămintelor chimice şi a preparatelor de fitosanitărie;
• să ia măsuri de prevenire şi combatere a eroziunilor, a compactării solului, a alunecărilor de teren, a salinizării sau înmlăştinirii secundare, să asigure atît obţinerea unei producţii calitative, cît şi protecţia solului şi sporirea fertilităţii lui.
• articolul 79.  întreţinerea terenurilor şi modul lor de protecţie

Deţinătorii de terenuri:

• organizează raţional teritoriul;
• păstrează şi îmbunătăţesc fertilitatea solurilor, alte proprietăţi utile ale terenului, introducînd asolamente fundamentate ştiinţific, administrînd raţional îngrăşăminte, aplicînd metode cruţătoare de lucrare a terenului şi alte măsuri de protecţie;

• protejează terenurile contra subinundării, înmlăştinirii, salinizării, uscării excesive, tasării, poluării cu deşeuri industriale, cu substanţe chimice, biologice şi radioactive, produse petroliere, cu gunoi menajer şi de producţie, cu ape de scurgere, precum şi contra altor procese de ruinare.

Solul – mijlocul  principal  de  producție  în  agricultură

• Solul  este  mijlocul  principal  de  producție  în  agricultură,  veșnic  producător de bunuri.
• În această calitate el este apreciat ca principala bogăție a țării și poate fi exploatatncu condiția excluderii proceselor de degradare;

• Solurile Moldovei sunt considerate ca fiind printre cele mai fertile din lume;
• Circa 3/4 din suprafață terenurilor agricole ocupă cernoziomurile, care se consideră cele mai productive soluri;

• Deși solurile reprezintă principala bogăție naturală a țării, în ultimii 25 de ani interesul oamenilor scade față de agricultură;

• Potențialul productiv al solurilor in condițiile relațiilor funciare actuale nu este utilizat adecvat, pe fondul arabil continuă și se accelerează procesele de degradare.

IRIGAREA – modalitate de sporire a producției agricole

• Irigarea culturilor reprezintă una din cele mai eficiente măsuri pentru sporirea producțiilor agricole. Utilizarea sistemelor de irigare compenseaza deficitul de apă din punct de vedere climatic dar totodată pot produce creșteri ale umiditățiii în sol si salinizarea acestui ca urmare a utilizării apei ne corespunzătoare.
  Principalele caracteristici ce determină calitatea apei pentru irigare sunt: gradul şi tipul mineralizării, respectiv conţinutul de săruri solubile; raportul dintre cationi, reacția (valoarea pH-ului), cantitatea şi tipul materialelor în suspensie; temperatura; conţinutul de oxigen (gradul de aeraţie), conținutul de azot și fosfor.
  Prin urmare apa care este utilizată pentru irigarea terenurilor agricole trebuie monitorizată și testată, pentru a ne asigura că este utilizată eficient și fără efecte negative ulterioare, îndeosebi asupra însușirilor chimice și fizice ale solului.
• Calitatea apelor de suprafață și subterane este variabilă în timp și spațiu, și nu întotdeauna componența chimică corespunde cerințelor pentru irigarea solurilor.
• Aplicarea necontrolată a irigării pe terenurile agricole, pot genera probleme majore solurilor care contribuie la degradarea lor – eroziune, compactare, salinizare sau înmlăştinire secundară.
• Principala problemă fiind utilizarea apelor cu un grad înalt de mineralizare de circa 1,5-3.0 g/l ce contribuie la salinizarea solurilor.

Salinizare – proces de mărire în sol a conţinutului de săruri solubile până la depășirea celui din solurile obișnuite (peste 0,08-0,10%).

Salinizarea secundară a solurilor irigate are loc în cazurile în care:

1) este utilizată sursa de apă cu grad sporit de mineralizare;

2) se admite acumularea surplusului de apă irigaţională în zonele depresionare din cadrul sistemelor de irigaţie;

3) sunt create condiţii pentru creşterea nivelului apelor pedofreatice prin supraumectarea solului la aplicarea normelor mari de udare, infiltraţia apei din canalele de irigaţie, aplicarea tehnicii necorespunzătoare de irigaţie.